Guvernul Bolojan nu vrea să spună transparent când și prin ce hotărâri a aprobat ajutoarele pentru Ucraina din bani publici

Guvernul Bolojan este acuzat că promite public transparență despre ajutorul pentru Ucraina, dar refuză în instanță să arate documentele.

Premierul Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan. Foto: LCVA / Dreamstime.com

Guvernul este acuzat că spune una în public și face alta în instanță atunci când vine vorba despre ajutorul acordat Ucrainei.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, cunoscută pe scurt ca APADOR-CH, spune că a cerut Executivului un lucru simplu: numărul și data hotărârilor de guvern prin care România a acordat ajutoare Ucrainei.

Potrivit asociației, Guvernul a refuzat să dea aceste informații, spunând că documentele ar fi secretizate. De aici a pornit procesul.

Lucrurile au devenit și mai sensibile după ce premierul Ilie Bolojan a declarat public că aceste date ar trebui adunate și comunicate. „Da, eu cred că trebuie să adunăm toate aceste date și cu cât le comunicăm mai repede, cu atât lucrurile sunt mai bine”, a spus premierul, potrivit textului transmis de asociație.

Numai că, în tribunal, poziția Guvernului a fost alta. APADOR-CH spune că Secretariatul General al Guvernului, adică instituția care se ocupă de partea administrativă a Executivului și îl reprezintă în acest proces, a susținut contrariul. Mai exact, juriștii Guvernului au încercat să convingă instanța că informațiile cerute nu ar trebui comunicate.

Ce vrea, de fapt, asociația care a dat Guvernul în judecată

APADOR-CH spune că nu a cerut secrete militare și nici detalii operative, ci doar numărul și data unor hotărâri de guvern. Cu alte cuvinte, nu a cerut conținutul complet al documentelor, ci doar date minime prin care publicul să știe că ele există și când au fost adoptate.

Asociația susține că aceste documente privesc bani publici și că cetățenii au dreptul să știe în baza căror decizii a fost aprobat ajutorul pentru Ucraina. Ideea de bază este simplă: dacă sunt folosiți bani publici, trebuie să existe și transparență publică.

Organizația mai arată că în alte țări astfel de informații sunt comunicate, iar date despre ajutoarele date Ucrainei există deja în spațiul public internațional. În text este menționat și Institutul Kiel pentru Economie Mondială, o instituție care urmărește și publică periodic date despre sprijinul oferit Ucrainei de diferite state.

Ce a spus Guvernul în instanță

Potrivit APADOR-CH, reprezentanții Guvernului au venit în fața instanței cu mai multe argumente.

Unul dintre ele a fost că asociația nu ar fi arătat suficient de clar de ce vrea aceste informații. Organizația spune însă că legea privind accesul la informațiile de interes public nu obligă cetățeanul sau o asociație să demonstreze un interes special pentru a cere astfel de date.

Un alt argument invocat a fost că simpla comunicare a numărului și datei hotărârilor ar putea pune în pericol „valori importante”. APADOR-CH spune însă că Guvernul nu a explicat clar care sunt acele valori și nici în ce fel ar fi afectate dacă aceste informații minime ar deveni publice.

Asociația mai susține că juriștii Guvernului au afirmat inclusiv că Executivul, fiind un „organism colegial”, nu ar putea fi dat în judecată. Organizația spune că acest argument nu stă în picioare, mai ales că tocmai Secretariatul General al Guvernului reprezintă Guvernul în astfel de situații.

De ce cazul este mai important decât pare

Miza acestui proces nu este doar legată de Ucraina, ci și de felul în care statul român înțelege transparența. Dacă Guvernul poate refuza inclusiv numărul și data unor hotărâri de guvern, atunci discuția nu mai este doar despre ajutorul extern, ci despre cât de mult poate afla publicul despre modul în care sunt luate deciziile și cheltuiți banii publici.

APADOR-CH spune că exact aici este problema: premierul a vorbit public despre transparență, dar instituția aflată în subordinea sa a mers în instanță și a susținut opusul.

De aici apare și întrebarea ridicată de asociație: este vorba despre o contradicție politică sau despre o lipsă reală de voință pentru deschiderea informațiilor către public?

Procesul se află pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul numărul 34547/3/2025. APADOR-CH spune că a răspuns deja în instanță argumentelor depuse de Guvern și așteaptă acum decizia judecătorului.

Comentează

Spune-ți părerea!

Lasă un comentariu mai jos și spune-ne cum vezi tu lucrurile. Părerea ta contează!

Pentru a adăuga un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.
2000 caractere rămase