CCR dă undă verde tăierii pensiilor magistraților. Legea merge la promulgare după trei luni de blocaj

Decizia pune capăt unui blocaj care a durat aproape trei luni, timp în care Curtea a amânat de mai multe ori pronunțarea. În centrul disputei a fost întrebarea dacă noua lege, care schimbă vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiei, respectă Constituția și dacă magistrații sunt tratați sau nu „discriminatoriu” față de alte categorii cu pensii de serviciu.

Votul din Curtea Constituțională a fost 6 la 3 în favoarea legii. În același timp, avocatul Toni Neacșu a scris că scorul ar fi fost 5 la 4. Indiferent de diferența de raportare, concluzia este aceeași: sesizarea ICCJ a fost respinsă, iar legea trece.

Decizia CCR este importantă și pentru că arată, pentru prima dată într-o miză majoră, cum votează noua formulă a Curții, după schimbările din vara lui 2025.

Totodată, hotărârea vine într-un moment în care subiectul pensiilor speciale rămâne extrem de sensibil în spațiul public, iar Guvernul a insistat că are nevoie de un „model” validat constituțional pentru a putea merge mai departe și cu alte reforme.

Decizia CCR de pe 18 februarie 2026, pe scurt

Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate depusă de ICCJ la legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Consecința imediată este că legea nu mai este blocată la CCR și poate fi trimisă spre promulgare.

În paralel, CCR a respins și solicitările de trimitere a dosarului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). ICCJ ceruse această sesizare pe motiv că legea ar putea încălca principii ale dreptului european, precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime.

Discuția despre CJUE a fost una dintre cauzele amânărilor repetate. Dacă CCR ar fi decis sesizarea CJUE, procedura ar fi putut dura mult, iar legea nu ar fi intrat în vigoare până la clarificări.

Cine a votat și de ce contează „judecătorul care a schimbat tabăra”

În interiorul Curții Constituționale, votul a fost urmărit atent pentru că, înaintea ședinței finale, circulau informații că majoritatea era foarte strânsă.

În final, potrivit relatărilor Hotnews, trei judecători au votat pentru admiterea sesizării ICCJ (adică împotriva legii): Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga.

În schimb, pentru respingerea sesizării ICCJ (adică pentru lege) au votat șase judecători, iar aici apare elementul care a atras atenția: Mihai Busuioc. În decembrie 2025, numele lui fusese asociat cu grupul de judecători care, prin absență, a împiedicat atunci luarea unei decizii și a dus la amânări. Acum, el a votat în favoarea legii, ceea ce a schimbat raportul de forțe.

Tocmai de aceea, în spațiul public a apărut ideea că Mihai Busuioc ar fi judecătorul care „și-a schimbat opinia” față de ceea ce se credea anterior. Faptul că numele lui este menționat ca pivot al deciziei explică și de ce votul a fost descris, înainte de ședință, ca fiind la limită, iar după ședință ca fiind mai clar în favoarea constituționalității.

Cum s-a ajuns aici: cronologia blocajului de aproape trei luni

Povestea acestei decizii nu începe în februarie, ci în decembrie 2025. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților pe 2 decembrie 2025. După acest moment, ICCJ a sesizat Curtea Constituțională, susținând că legea este neconstituțională.

Dosarul a ajuns la CCR și a intrat pe agenda Curții, însă pronunțarea a fost amânată de mai multe ori.

La 10 decembrie 2025 a existat prima ședință în care Curtea nu a dat o soluție finală. Apoi, pe 28 decembrie 2025, deliberările s-au blocat în urma plecării unor judecători din sală în timpul unei pauze, iar a doua zi, pe 29 decembrie, cvorumul nu s-a putut forma din nou. S-a vorbit atunci despre cereri suplimentare, despre nevoia unor clarificări și despre studii de impact.

În ianuarie 2026, la termenul din 16 ianuarie, CCR a amânat iar pronunțarea, de data aceasta pe motiv că trebuie analizată o expertiză contabilă depusă în ziua precedentă tot de ICCJ.

În februarie 2026, pe 11 februarie, a avut loc o nouă amânare. CCR a întrerupt deliberările pentru a studia documente depuse cu o zi înainte de ICCJ, documente care includeau și cererea ca CCR să sesizeze CJUE.

În fine, pe 18 februarie 2026, Curtea a intrat din nou în ședință și a dat verdictul: legea este constituțională, sesizarea ICCJ este respinsă, iar cererile de sesizare a CJUE sunt respinse.

Ce a cerut ICCJ și de ce a contestat legea

În sesizarea sa, ICCJ a susținut că legea ar trata magistrații „discriminatoriu” în raport cu alte categorii care primesc pensii de serviciu. Instanța supremă a mai argumentat că noile reguli ar reduce „sub nivelul adecvat” siguranța financiară a judecătorilor și ar prelungi o stare de instabilitate legislativă.

Pe lângă critica de fond, ICCJ a insistat și pe ideea că subiectul are o dimensiune europeană, motiv pentru care a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pe scurt, mesajul ICCJ a fost că, înainte să decidă, CCR ar trebui să ceară clarificări despre compatibilitatea legii cu principiile și standardele UE.

CCR a ales însă să nu trimită dosarul la CJUE și să se pronunțe direct asupra constituționalității legii.

Ce prevede legea care a trecut de CCR

Legea validată de CCR schimbă două lucruri mari: condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiei de serviciu.

În primul rând, vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, similar cu sistemul public de pensii. În lege este prevăzută o perioadă de tranziție, astfel încât pragul să nu fie atins dintr-o dată, ci etapizat, până în 2042.

În al doilea rând, legea introduce treptat condiția de 35 de ani vechime totală în muncă. Este o formulare importantă, pentru că nu vorbește doar despre anii lucrați în magistratură, ci despre vechimea totală.

Apoi, modul de calcul se schimbă. Pensia de serviciu ajunge la 55% din baza de calcul, iar baza de calcul este media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care au fost plătite contribuții, din ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Cu alte cuvinte, se ia o medie pe cinci ani, nu doar un moment punctual.

Mai există și un plafon: cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate, înainte de pensionare.

Legea păstrează posibilitatea pensionării înainte de 65 de ani, însă adaugă o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

În plus, se schimbă și regulile legate de bonificația de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, prin restrângerea acestor posibilități doar pentru cei care au deja decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii, fără a lua în calcul vechimea acumulată după.

Decizia CCR a fost urmată rapid de reacții politice. USR a scris public „În sfârșit!”, susținând că pensiile speciale ale magistraților pot fi tăiate și că proiectul Guvernului este constituțional. Mesajul a fost construit în jurul ideii că verdictul Curții deblochează reforma.

Din zona PNL, au apărut mesaje care au pus accent pe faptul că Guvernul Bolojan își consolidează credibilitatea și că reforma era necesară pentru echitate și pentru apropierea de practicile din alte state europene.

De ce a fost presiunea atât de mare pe această decizie

În ultimele luni, în jurul acestui dosar s-a adunat o presiune publică și instituțională puternică. Pe de o parte, Guvernul a legat reforma de ideea de reducere a risipei și de promisiunea că statul trebuie să arate că aplică reguli mai apropiate de cele din sistemul public.

Pe de altă parte, s-a discutat despre consecințe financiare și despre faptul că reforma era urmărită și în contextul unor angajamente externe. În spațiul public a fost invocată suma de 231 de milioane de euro, asociată cu un jalon din PNRR, bani care ar putea fi afectați dacă reforma nu se face.

În același timp, ICCJ a criticat explicit ideea ca argumentele financiare să fie folosite ca presiune asupra Curții Constituționale, iar discuția s-a transformat rapid într-o dispută între instituții, nu doar într-un conflict juridic.

Ce urmează după decizia CCR

După ce CCR a respins sesizarea ICCJ, legea merge spre promulgare. Din acest moment, blocajul constituțional este închis: decizia Curții este finală în acest dosar, iar proiectul poate intra în circuitul final, cu promulgare și publicare.

În paralel, rămâne de văzut cum vor fi aplicate în practică noile reguli, mai ales cele care țin de tranziție, de calcul și de plafonarea netă.

Este posibil ca dezbaterea publică să nu se oprească aici, pentru că tema pensiilor speciale rămâne una dintre cele mai sensibile și cu impact direct asupra încrederii în stat.