Adevăratul motiv pentru care Jeff Bezos a „ucis” The Washington Post

The Washington Post, un simbol al jurnalismului american timp de aproape 150 de ani, trece prin cea mai gravă criză din existența sa.

Sute de jurnaliști au fost concediați dintr-odată, secții întregi au fost închise, iar publicația care a contribuit decisiv la demisia președintelui Richard Nixon după scandalul Watergate a ajuns o versiune mult micșorată a ceea ce a fost.

Oficial, explicația este una clasică: bani mai puțini, trafic online în scădere, inteligență artificială care schimbă regulile jocului. Neoficial – și mult mai incomod – adevărul duce într-o singură direcție: Jeff Bezos.

Ce s-a întâmplat concret la The Washington Post

Washington Post a anunțat miercuri una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria sa recentă. Peste 300 de jurnaliști au primit emailuri prin care au fost informați că pozițiile lor au fost desființate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul angajaților redacției.

Decizia afectează aproape toate departamentele și schimbă radical structura unuia dintre cele mai influente ziare americane, fondat în 1877. Pentru cititori, efectul este imediat: secții cunoscute dispar, iar acoperirea unor domenii cheie se reduce semnificativ.

Printre cele mai afectate zone se numără redacția de sport, care a fost practic desființată, precum și secția de carte. Podcastul zilnic „Post Reports” a fost suspendat. Echipa metro, care acoperea știri locale din Washington DC, Maryland și Virginia, a fost redusă de la peste 40 de reporteri la aproximativ 12.

Și acoperirea internațională a suferit tăieri severe. Corespondenți din zone precum Orientul Mijlociu, China, Europa Centrală sau Ucraina se numără printre cei concediați.

A fost disponibilizat inclusiv reporterul care acoperea Amazon, compania fondată de Jeff Bezos, proprietarul Washington Post din 2013.

Fostul publisher Don Graham, a cărui familie a deținut ziarul timp de decenii, a scris că este „o zi tristă” și că va trebui „să învețe o nouă modalitate de a citi ziarul”, după ce paginile de sport au dispărut.

Explicația oficială: „vremuri grele pentru presă”

Conducerea The Washington Post susține că valul masiv de concedieri este rezultatul unor schimbări profunde din industria media, nu al unei decizii politice sau personale.

În mesajul trimis angajaților, editorul-șef Matt Murray a explicat că presa trece printr-o perioadă extrem de dificilă, în care vechile modele de business nu mai funcționează.

Potrivit conducerii, una dintre principalele probleme este scăderea drastică a traficului venit din motoarele de căutare. Tot mai mulți cititori ajung la știri prin rețelele sociale sau prin aplicații care folosesc inteligența artificială, iar acest lucru reduce vizibilitatea articolelor de presă clasice. În același timp, mare parte din banii din publicitate nu mai ajung la ziare, ci la platforme precum Google și Facebook.

Reprezentanții publicației mai spun că The Washington Post s-a confruntat și cu o scădere importantă a numărului de abonați plătitori, ceea ce a pus o presiune uriașă pe buget. În acest context, conducerea afirmă că a fost nevoită să ia „decizii dure”, inclusiv reducerea personalului, pentru a asigura supraviețuirea ziarului pe termen lung.

Mesajul oficial insistă că aceste concedieri nu reflectă calitatea muncii jurnaliștilor, ci o „resetare strategică” menită să adapteze ziarul la noile realități digitale.

Potrivit conducerii, fără aceste tăieri, publicația ar risca pierderi financiare și mai mari în anii următori.

Deciziile care au alungat cititorii

Declinul rapid al The Washington Post nu a început întâmplător, ci după o serie de decizii controversate luate chiar de proprietarul publicației, Jeff Bezos. Una dintre cele mai importante a fost decizia ziarului de a nu susține niciun candidat la alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024, o ruptură clară față de tradiția publicației.

Această hotărâre a stârnit reacții puternice în rândul cititorilor fideli. În doar câteva săptămâni, sute de mii de abonați plătitori au renunțat la abonamente, considerând că ziarul își abandonează rolul civic și poziția fermă în fața puterii politice. Pentru mulți dintre ei, lipsa unei poziții clare a fost interpretată ca un compromis făcut din motive de interes.

La scurt timp, conducerea a decis și schimbarea direcției editoriale a secțiunii de opinii. Aceasta a fost reorientată spre teme precum „piețele libere” și „libertățile individuale”, mesaj care a fost perceput de o parte importantă a publicului ca o apropiere de discursul politic de dreapta. În loc să atragă un public nou, această strategie a accentuat pierderea cititorilor tradiționali.

Efectul cumulat al acestor decizii a fost scăderea accelerată a numărului de abonați și slăbirea încrederii în publicație. Pentru mulți cititori, problema nu a fost una economică, ci sentimentul că The Washington Post nu mai acționează independent, ci în funcție de interesele proprietarului său.

Relația lui Jeff Bezos cu Donald Trump și interesele personale

Un The Washington Post puternic, bine finanțat și agresiv editorial este o problemă serioasă pentru orice politician aflat la putere. Cu atât mai mult pentru Donald Trump, care a avut conflicte directe și repetate cu ziarul în timpul primului său mandat. Trump a atacat frecvent publicația, a acuzat-o de părtinire politică și a descris-o drept un instrument al intereselor ostile administrației sale.

În același timp, interesele economice ale proprietarului ziarului, Jeff Bezos, sunt strâns legate de deciziile guvernului federal american. Companiile sale, în special Amazon și Blue Origin, depind de contracte publice, reglementări favorabile, licențe și relații stabile cu administrația de la Washington.

Un ziar care publică investigații dure despre președinte, despre apropiații acestuia sau despre modul în care statul tratează marile corporații poate deveni, indirect, un risc pentru afacerile proprietarului.

Astfel, existența unui Washington Post combativ, cu resurse mari și jurnaliști numeroși, nu mai este doar o problemă editorială, ci una economică și strategică.

Reducerea masivă a redacției, limitarea acoperirii internaționale și locale și evitarea confruntărilor politice majore nu par a fi simple măsuri de economisire.

Ele contribuie la transformarea ziarului într-o publicație mai discretă, mai puțin influentă și mai puțin deranjantă pentru cei aflați la putere.

Un ziar mai „cuminte” este mai ușor de controlat și mai puțin periculos pentru interesele unui miliardar cu multiple legături guvernamentale.

Această schimbare de direcție a fost observată și de cititori, dar și de jurnaliștii din interiorul redacției. Mulți dintre ei au interpretat noile decizii drept un compromis clar între misiunea jurnalistică și interesele personale ale proprietarului.

În loc să protejeze independența editorială, conducerea a ales să reducă vocea ziarului exact într-un moment în care presiunea politică este mai mare.